Vinul – de la strugure în pahar - 01

Povestea vinului

Plecând de la rafturile de vinuri, care şi în Româ­nia deschid un univers deocamdată accesibil doar unei categorii limitate de oameni, care pun preţ pe calitate şi pe celelalte faţete ale vinului – cultură, ali­ment şi terapie – această carte poate fi considerată un îndrumar în lumea minunată şi plină de diversi­tate a vinului. Scrisă didactic, plecând de la etichetă, preţ, provenienţă şi design, trece apoi în revistă no­ţiuni de istorie şi elemente de identitate a vinului. Ne dezvăluie cel mai important element de identitate, viţa-de-vie, pentru că vinul pleacă din vie, iar calitatea este motivată de soiul de struguri, care determină şi denumirea vinului, cu toate ele­mentele de origine şi grad de maturare. Terroir-ul este descifrat pe elemente, începând cu arealul (podgoria) şi toate influenţele majore: sol, tehnologie viticolă şi an viticol (cu apelaţiuni de „an bun” şi „an prost”). Momentul culesului, precum şi varianta de cultură biologică, subiect la modă, nu este neglijat, fiind motivat în toate eta­pele tehnologice care determină această încadrare. „Naşterea vinului”, plecând de la tradiţie, este analizată ştiinţific, urmărind transformările sufe­rite în cursul vinificaţiei, cu diferenţele de abor­dare tehnologică între alb şi roşu, cu variantele de maturare prin batonare şi baricare, cu elementele ştiinţifice ale acestor procese, care aduc moderni­tatea în tehnologia enologică de astăzi. Şi nu este uitat faptul că vinul poate fi şi materie primă pentru o serie de produse de clasă, denumi­te generic vinuri speciale, având cel mai important reprezentant şampania, în preajma căreia clipele nu cad în neant, ci se ridică în eternitate. Şampa­nia are o familie mai largă de vinuri, cu cel mai nou reprezentant, Prosecco italian, şi vinul spumos, precum şi alte vinuri mai liniştite, mai mult sau mai puţin dulci, ca vinul de Porto şi vinul de Xeres. Vinul a făcut şi face parte din cultura şi civili­zaţia umanităţii, împărţind-o conform evoluţiei în două lumi, respectiv lumea veche şi lumea nouă a vinului, iar în acest context sunt trecute în revis­tă ierarhic toate ţările care compun aceste lumi şi care subliniază încă o dată diversitatea vinului şi din acest punct de vedere. Adevărul îl găsim în vin atunci când avem com­petenţa relaţiei senzoriale cu acesta. Pentru o re­laţie corectă şi plenară, trebuie să parcurgem anu­mite etape de pregătire şi un ritual ce presupune temperatură, debuşonare, decantare, aerisire, ca şi accesorii utile şi elegante care ne permit o relaţie în cunoştinţă de cauză, ce generează satisfacţii şi revelaţii pe măsură. Povestea finală a acestei cărţi ne dezvăluie cum se savurează vinul, mai întâi cu ochii, cum îi inspi­răm aromele ce sunt asemeni unor făpturi de aer, cum îi desluşim cuvintele aromate spuse pe limba lui şi înţelese pe Hmba noastră şi, nu în ultimul rând, meditaţia din post-gust, care abia aşteaptă să reluăm şi să aprofundâm povestea frumoasă a vinului.

Dr. ing. Dorin Popa

 

Vinul – de la strugure în pahar - 02

 

Dragi cititori,

În ultimele două decenii, vinul a câştigat o popu­laritate enormă. Motivul principal îl constituie ca­lităţile îmbunătăţite, care fac ca vinul să fie mai uşor de înţeles şi de savurat chiar şi pentru cei care intră în contact cu vinul fără a avea cunoştinţe prealabile bogate. Faptul că unele dintre cele mai bune soiuri de vie din lume cresc, practic, la uşa noastră a inspi­rat şi mai mult interes faţă de vin. Rieslingul în Ger­mania, vinurile Grüner Veltliner şi Blaufränkisch în Austria, savuroasele vinuri noi din Elveţia şi Sudul Tirolului – toate acestea demonstrează ce şi cât de multe mai sunt de descoperit în lumea vinului. A crescut enorm şi disponibilitatea vinurilor care se produc în locuri foarte îndepărtate. Euro­pa este astăzi un paradis pentru băutorii de vinuri. Nicăieri în lume oferta de vinuri nu este atât de bogată ca aici. Cartea de faţă îşi doreşte să consemneze aceas­tă evoluţie, ea fiind scrisă în primul rând pentru cei care caută să intre în acest subiect fără a şti exact de unde să înceapă, pentru cei care doar trec prin lumea vinului pentru a vedea ce este de descoperit. Poate că astfel se vor trezi apetitul şi curiozitatea cititorilor care până acum nu manifestau interes faţă de vin. Cartea este însă interesantă şi pentru băutorii de vin care ştiu deja cum ia naştere această băutu­ră, cum se depozitează, care sunt particularităţile anumitor vinuri şi podgorii. Ea abordează în deta­liu fiecare dintre aceste subiecte, explică ce deose­beşte un Prosecco de un vin spumos, ce fac viticul­torii pe timpul iernii şi de ce unele vinuri albe se obţin din struguri roşii. în această carte am renunţat în mod deliberat la limbajul stufos de specialitate, care se întâlneşte mereu în prospectele vinurilor şi în broşurile de­spre vin şi care este masiv întreţinut la degustările de vinuri sau în discuţiile dintre profesionişti. El este conceput astfel încât să fie accesibil, necom­plicat şi să ofere de fiecare dată elemente esenţiale. Dacă totuşi se mai strecoară câte o observaţie per­sonală, ici şi acolo, aceasta decurge din entuzias­mul necondiţionat al autorului faţă de un vin bun, entuziasm care mai dă pe dinafară.

Jens Priewe

Vinul – de la strugure în pahar - 03

„Cele mai eficiente şi mai scumpe sunt dopurile realizate dintr-o singură bucată. Ele garantează cea mai mare elasticitate şi durabilitate. Dopurile presate din plută măcinată sunt mai tari şi se folosesc de obicei pentru vinuri mai simple, cu excepţia dopului pentru şampanie, care este întotdeauna făcut din plută măcinată, închis în partea de jos de două discuri de plută naturală.”

Vinul – de la strugure în pahar - 06

„Cea mai bună sticlă nu înseamnă nimic dacă lipseşte instrumentul potrivit pentru a o deschide, adică un tirbuşon. între diversele tipuri de tirbuşoane există însă mari diferenţe. Unele sunt formate doar din şurub şi mâner. Dopul se poate scoate doar cu mare efort, însoţit de cele mai multe ori de un zgomot puternic. Din punct de vedere fizic, compensarea presiunii este cea care provoacă acest zgomot: la scoaterea dopului se formează subpresiune, după care oxigenul năvăleşte în sticlă. Această compensare bruscă a presiunii zguduie vinul. în cazul vinurilor simple, acest lucru poate trece neobservat. Vinurile mai bune au însă nevoie de un timp mai îndelungat pentru a-şi reveni în urma şocului. Din acest motiv, amatorii de vinuri superioare trebuie să aibă la îndemână un tirbuşon performant, unul cu care dopurile se pot scoate încet şi în mod controlat din gâtul sticlei. Şurubul nu trebuie să fie prea gros. în caz contrar, se va lăsa greu înşurubat în dop. Nu are voie să fie nici prea strâns, pentru ca dopul să nu se fărâmiţeze la scoatere. în plus, şurubul trebuie să fie înşurubat în dop doar pe lungimea dopului. în caz contrar, pot ajunge în vin bucăţi de plută. După ce dopul a ieşit şi vinul este servit, nu e permis să curgă peste marginea capsulei. Din acest motiv, tăiaţi întotdeauna mai adânc capsula. Dacă unii găsesc aceste manevre prea complicate, trebuie să se mulţumească cu sticle cu capac filetat.”

Vinul – de la strugure în pahar - 07

„Momentul coacerii. Septembrie şi octombrie sunt cele mai importante luni pentru viticultor. Lemnul şi frunzele viţei-de-vie sunt mature, planta îşi poate transfera întreaga energie în struguri. Momentul în care strugurii sunt copţi depinde de conţinutul de zahăr şi totodată de căldura şi cantitatea de lumină din săptămânile dinaintea culesului. Dar nu este vorba numai despre zahăr. Mult mai importantă este maturitatea fenolilor, adică a substanţelor care formează gustul. In cazul vinurilor roşii, acesta este mai ales taninul; la vinurile albe sunt sute de flavonoizi şi esteri. Aceştia conferă vinului armonie, asigurând aroma. Viticultorul îşi poate da seama dacă strugurii sunt copţi doar gustându-i.”

Vinul – de la strugure în pahar - 08

„Vinul a devenit mai uniform în ultimii ani. Asta înseamnă că se produc tot mai des cantităţi din ce în ce mai mari sau chiar cantităţi însemnate de vin de o calitate precis definită şi la preţuri predefinite, pentru a fi vândute în supermarketuri şi reţeaua lor extinsă de filiale. Tehnologia vinicolă modernă şi cercetarea eno-logică fac posibil acest lucru. Mai ales în ţările de peste Ocean, forma industrială a producţiei de vinuri este larg răspândită. Cele mai frecvente vinuri de marcă ale lumii sunt Yellow Tail, Jacob’s Creek şi Notting Hill. Toate acestea provin din Australia şi au fost elaborate exclusiv pentru comercializarea în supermarketuri. Şi podgoriile se pot transforma în mărci, de exemplu Gallo, Woodbridge, Penfolds. Conceptul de marcă a fost inventat de industria şampaniei. Aceasta a început de timpuriu să creeze mărci, pentru a-şi mări gradul de vizibilitate şi pentru a creşte producţia. în prezent, aproape că nu există supermarket în care să nu se găsească pe rafturi mărci renumite de şampanie.”

Vinul – de la strugure în pahar - 09

Vinul – de la strugure în pahar
Etichetat pe:                                            

Lasă un răspuns